Problema numarului de kilometri nereal al masinilor second hand aflate la vanzare in Romania genereaza o multime de probleme tehnice si financiare pentru clienti. Circa 80% dintre masinile rulate aflate la vanzare in tara au interventii asupra kilometrajului, conform estimarilor noastre bazate pe analizarea anunturilor cu masini disponibile la vanzare pe internet, iar cu un nivel al inselaciunii aflat la cote atat de ridicate se impun masuri simple si eficiente de limitare a fenomenului. Un exemplu este modelul belgian de verificare a numarului de kilometri pentru masini, plus alte masuri conexe.
Datul kilometrajului inapoi genereaza doua mari probleme: Pe de o parte uzura reala a masinii nu este cunoscuta, iar pe de alta dealerii de masini rulate nu au cum sa faca fata concurentei neloiale pe care le-o fac samsarii prin vanzarea masinilor la preturi mult mai atractive deoarece kilometri sunt dati inapoi si pentru ca nu au nicio obligatie privind garantia sau plata taxelor. in final au de pierdut clientul final si economia tarii, adica, in cele din urma, tot clientul de buna credinta.
Prima dintre probleme afecteaza grav cheltuielile cu reparatiile si intretinerea unei masini, dar chiar si siguranta transportului cu o astfel de masina. Numarul de kilometri reprezinta un indicator al uzurii tuturor componentelor unei masini. Fiecare piesa este proiectata sa aiba o anumita durata de exploatare, iar mecanismele mai complexe (motor, cutie de viteze, distributie, etc...) au intervale de service specifice. in lipsa unui numar de kilometri real, utilizatorul masinii risca sa o intretina necorespunzator si sa ajunga sa aiba probleme tehnice majore, costisitor de remediat. in cazuri extreme, o distributie motor neinlocuita la timp poate genera situatii fatale daca cedeaza intr-o depasire, spre exemplu. Dar cum de cele mai multe ori este aproape imposibil de a afla kilometrajul real al masinii din cauza anvergurii acestui fenomen, trebuie sa gasim modalitati de a analiza si din alte puncte de vedere o masina second hand, nu doar a kilometrilor.
A doua problema afecteaza serios economia tarii. in Romania au fost importate in 2014 circa 220.000 masini rulate, dintre care estimam ca doar aproximativ 30% pentru uzul propriu, iar restul de 70% au fost revandute, fiind din start importate pentru a fi comercializate. in cazul in care acest comert ar fi fost facut de dealeri auto , nu de persoane fizice, s-ar fi generat locuri de munca si venituri la bugetul de stat, cu beneficii pentru economia tarii si pentru fiecare dintre noi.
Sumele colectate doar din plata TVA pentru aceste masini comercializate pe pesoana fizica s-ar ridica la circa 159 milioane euro, luand in calcul un pret mediu de 5000 euro per masina. Adica aproape cat a colectat statul din Timbrul de Mediu in 2014. Deci o reglementare a comertului cu masini rulate facut de persoane fizice poate duce la o relaxare a fiscalizarii asociate autovehiculelor in general si, de ce nu, la scaderea sau anularea timbrului de mediu. Vezi aici calculatorul complex pentru timbrul de mediu.
Modele de urmat exista in Uniunea Europeana, iar cel mai bun exemplu este Car Pass.
1. Car Pass este la baza un ONG care implementeaza decizia Guvernului prin care fiecare service sau centru de inspectie tehnica periodica (ITP) este obligat sa transmita catre Car Pass numarul de kilometri ai masinii de fiecare data cand aceasta intra la ei in unitate.
2. Alta masura, ce poate fi vazuta ca fiind complementara cu prima, este scoaterea in afara legii a ajustarilor de kilometraj, precum si interzicerea comertului cu echipamente dedicate strict acestei operatiuni.
3. De asemenea, pe contractele de vanzare-cumparare ar trebui sa devina obligatorie mentionarea numarului de kilometri, iar vanzatorul sa raspunda patrimonial sau penal in cazul in care se dovedeste ca inselat cumparatorul.
Datele centralizate de Car Pass arata cifre ingrijoratoare, iar aceste informatii dezvaluie deocamdata mult prea putin din adevarata dimensiune a problemei existente la nivel European. Pentru Belgia organizatia arata ca la un Mercedes-Benz Clasa C 220 CDI din 2005 kilometrajul a fost dat inapoi de la 585.844 km la 167.562 km, o diferenta de 418.282 km. Aceasta masina veche de 10 ani bate orice record cunoscut de dare a kilometrajului inapoi, dar nici autovehiculele mai noi nu fac exceptie. Spre exemplu, la un Opel Vivaro din 2012, kilometrajul a fost dat inapoi cu 304.029 km, de la 363.690 km la 49.326 km.
In multe cazuri se poate ca autovehiculele sa aiba kilometri dati inapoi de doua-trei ori, odata cu fiecare schimbare de proprietar.
Car Pass a emis 780.556 certificate de atestare a numarului de kilometri in 2014, iar un semn ca sistemul functioneaza este faptul ca numarul de cazuri de frauda este foarte redus: 1.239 incidente. Cu alte cuvinte 99,98% dintre masini au un istoric curat in ceea ce priveste numarul de kilometri.
Raspunsul la intrebarea ”Cat de rulata poate sa fie o masina?” da si raspunsul la intrebarea ”Cat de mare poate sa fie frauda cu kilometri?”
Cea mai rulata masina inregistrata in sistemul Car Pass este o Toyota Supra din 1987, cu 856.243 km parcursi. Un exemplar Peugeot 807 (2003), o masina Citroen C5 (2002) si un model Mercedes-Benz E 200 CDI (2006) trec fiecare de 700.000 parcursi. Multe dintre masinile importate in Romania strict pentru a fi revandute au un istoric similar: kilometri multi (300.000-400.000 km), dotari multe si preturi mici, cumparate de pe site-uri de licitatii. Apoi sunt cosmetizate in Romania, kilometri sunt ajustati considerabil (pana sub prajul psihologic de 200.000 km), iar apoi sunt scoase la vanzare.
Avem astfel in fata atat problema, cat si un model viabil de combatere a fenomenului de dare a kilometrajului inapoi. intrebarea este daca Guvernul Romaniei si Registrul Auto Roman (RAR) vor sa tina cont de aceste realitati si sa incerce sa rezolve aceasta problema, cu beneficii pentru toti clientii de masini, dar si pentru economia tarii.
Ai intrebari, sau pur si simplu vrei sa iti exprimi parerile? Posteaza cu incredere comentarii la acest articol.
